Opt candidaţi talentaţi au ajuns la etapa finală de selecţie pentru a se alătura unei corporaţii misterioase şi puternice. Intrând într-o cameră fără ferestre, un supraveghetor le dă optzeci de minute pentru a răspunde la o întrebare simplă. El le prezintă trei reguli pe care trebuie să le respecte sau vor fi descalificaţi: să nu vorbească cu el sau cu paznicii înarmaţi de la uşă, să nu-şi schimbe lucrările şi să nu părăsească încăperea. El porneşte ceasul şi pleacă. Candidaţii deschid plicurile, doar pentru a găsi că acestea sunt complet goale. După ce confuzia iniţială s-a diminuat, un singur candidat frustrat scrie “Eu cred că ar trebui să mă angajez, deoarece …, ” şi este expulzat cu promptitudine pentru răsfăţ. Restul candidaţilor în curând îşi dau seama că li se permite să vorbească între ei şi sunt de acord să coopereze în scopul de a afla care-i întrebarea: astfel ei putând concura pentru a răspunde la întrebarea respectivă. La început, ei suspectează că întrebarea poate fi ascunsă în documentele lor, ca un cod într-un card de credit şi realizează moduri de a expune cuvinte ascunse. Dar lumina, lichidele şi alte planuri toate sunt în zadar. Destul de repede, candidaţii încep să descopere secretele fiecăruia, prejudecăţile şi gândurile ascunse. Tensiunile cresc pe măsură ce ceasul scade în mod constant la zero şi fiecare candidat trebuie să decidă cât de departe este dispus să meargă pentru a-şi asigura locul de muncă.