Pelicula îşi situează acţiunea spre sfârşitul erei comuniste în Uniunea Sovietică. Gruz 200 este în acelaşi timp denumirea cargoului care aduce acasă soldaţii ruşi morţi în disputele din Afganistan. Pe acest fond al repatrierii “eroilor” intrăm progresiv în câteva povești paralele ale unor personaje ce au mai mult sau mai puţin legătură cu cei repatriaţi. Aşadar, căpitanul de poliţie care răpeşte pe fiica unui secretar de partid este tot cel care va recepţiona cadavrul logodnicului acesteia, iar exemplele de coincidenţe monstruoase pot continua. Trist până la un punct, grotesc până peste limitele digerabile, Gruz 200 înfăţişează portretul nemilos şi înfiorător al decăderii sovietice, al corupţiei şi al indiferenței.
Fiecare personaj caută cu disperare un sens în viaţă dar de fiecare dată se confruntă cu resorturile unui sistem totalitar, destructiv. Singurul lor remediu, şi e incert dacă e latura comică sau dramatică a filmului, este alcoolul, consumat în cantităţi impresionante, singura soluţie pentru obţinerea uitării binefăcătoare…